1
Familiarizați-vă cu unele tipuri de demență. Simptomele de demență pot varia foarte mult, determinând-o să prezinte diferit la fiecare pacient. Cel mai adesea, luarea în considerare a cauzei demenței face posibilă prezicerea modului în care pacientul va progresa.
- Boala Alzheimer: demența progresează treptat, de obicei de-a lungul anilor. Cauza exactă a problemei nu este cunoscută, dar plăcile și structurile numite legături neurofibrilare au fost găsite în creierul pacienților cu Alzheimer.
- Demență cu corpuri Lewy (DCL): Depozitele de proteine, numite corpuri Lewy, se dezvoltă în celulele nervoase din creier și cauzează o scădere a gândirii, a memoriei și a abilităților motorii. Pacientul poate suferi, de asemenea, de halucinații, continuând să adopte un comportament neobișnuit, cum ar fi vorbirea cu oamenii imaginați.
- Dementa vasculară: Această problemă apare atunci când un pacient suferă de multe accidente vasculare cerebrale, care în cele din urmă blochează o arteră în creier. Pacientii cu acest tip de dementa pot avea aceleasi simptome pentru o perioada de timp, insa se agraveaza in timp ce persoana sufera de accidente vasculare cerebrale.
- demență frontotemporală: părți ale lobilor frontali si temporale ale creierului psihiatru, cauzand schimbari de personalitate sau utilizarea capacității limbajului. Acest tip de demență se produce de obicei între 40 și 75 de ani.
- Hidrocefalie cu presiune normală (PNH): o acumulare de lichid pune presiune asupra creierului, determinând o demență care apare treptat sau brusc, în funcție de rata de creștere a presiunii. O scanare CT sau imagistică prin rezonanță magnetică va găsi dovezi ale acestui tip de demență.
- Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD): aceasta este o tulburare cerebrală rară și fatală. Se crede că este cauzată de un organism neobișnuit, numit "prion". Deși prionul poate fi prezent în organism timp îndelungat înainte de apariția simptomelor, condiția apare brusc. O biopsie pe creier va dezvălui prezența proteinei prionice.
2
Luați persoana la medic. Dacă credeți într-o "constelație" de simptome și schimbări comportamentale, cereți o evaluare a unui specialist. În unele cazuri, un medic generalist poate diagnostica demența. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, pacientul trebuie să fie adresat unui specialist, cum ar fi un neurolog sau geriatrician.
3
Furnizați istoricul medical al pacientului. Ar trebui să includă o evidență detaliată a modului și momentului în care simptomele au început să se manifeste. Pe baza acestei evaluări, medicul dumneavoastră poate să comande o varietate de teste, cum ar fi un număr de sânge sau teste pentru a vă controla glicemia sau nivelurile hormonului tiroidian. Testele vor fi specifice tipului de demență pe care medicul încearcă să o diagnosticheze.
4
Spuneți medicului despre orice medicamente pe care pacientul le ia. Anumite combinații de medicamente pot replica sau adăuga simptome la demență. Uneori, combinația de medicamente independente utilizate pentru a trata diferite boli poate declanșa simptome similare cu cele ale demenței. Combinația de medicamente este destul de comună la persoanele în vârstă, deci nu uitați să aduceți o listă precisă de remedii.
- Unele tipuri comune de medicamente care pot determina simptome similare cu cele ale demenței includ: benzodiazepine, beta-blocante, selectiv al recaptării serotoninei, neuroleptice și difenhidramină, printre altele.
5
Fiți pregătiți pentru o examinare fizică amănunțită. Examenul fizic poate identifica o tulburare care se suprapune sau contribuie la demență. Exemple de afecțiuni asociate includ boli de inimă, accident vascular cerebral, deficiență nutrițională și insuficiență renală. Variațiile fiecăruia dintre acești factori pot furniza indicii referitoare la tipul de demență prezentat.
- Medicul poate efectua, de asemenea, o evaluare psihiatrică pentru a exclude depresia ca o posibilă cauză a simptomelor.
6
Permiteți medicului să evalueze abilitățile cognitive. Această evaluare poate include teste de memorie, matematică și abilități lingvistice, inclusiv abilitatea de a scrie, trage, desemna obiecte și urma instrucțiunile. Acest tip de test evaluează abilitățile cognitive și motorii ale pacientului.
7
Efectuați o evaluare neurologică. Această evaluare va acoperi echilibrul, reflexele, simțurile și alte funcții ale pacientului. Se efectuează pentru a exclude alte boli și pentru a identifica simptomele tratabile. Medicul poate, de asemenea, să comande un scaner de creier pentru a identifica cauzele care stau la baza, cum ar fi accidente vasculare cerebrale sau tumori. Principalele forme de imagistică sunt imagistica prin rezonanță magnetică și tomografie computerizată.
8
Înțelegeți dacă problema este sau nu reversibilă.Adesea, demența care rezultă din anumite cauze poate fi tratată și inversată cu îngrijire medicală. Cu toate acestea, în alte cazuri, este progresiv și ireversibil. Este important să știți în ce categorie pacientul se potrivește astfel încât să puteți planifica pentru viitor.
- Cauzele potențial reversibile ale demenței includ hipotiroidism, neurosifilă, deficiență de acid folic, deficiență de vitamina D sau tiamină, depresie și hematom subdural.
- Cauzele ireversibile ale demenței includ boala Alzheimer, demența vasculară și demența cauzată de HIV.