1
Identificați distorsiunile cognitive. Distorsiunile cognitive sunt modele de gândire negative sau nerealiste care vă pot face să vă simțiți stresați sau deprimați. Mintea voastră percepe realitatea într-un mod distorsionat, ceea ce îl face obsedată permanent cu experiențe sau situații negative. Există câteva distorsiuni cognitive diagnosticate prin psihologie, cum ar fi:
- Credindu-se că viața este un mare tot sau nimic, care este făcut din absoluturi care nu permit nici un fel de mijloc (de exemplu, crezând că o persoană care nu îl iubește în mod necesar îl urăște).
- Atașați-vă realitatea la starea emoțională actuală (de exemplu, gândiți-vă că pentru că nu vă simțiți bine astăzi, oamenii probabil că nu vă vor apropia de voi).
- Concentrați-vă excesiv pe defecte (de exemplu, credeți că sunteți un ratat complet doar pentru că nu ați primit niciodată ceva).
- Realizați concluzii grabnice, întotdeauna prezicând sau îndrumând un viitor negativ (de exemplu, doar pentru că un prieten nu a vorbit astăzi cu dvs. la școală, ați ajuns la concluzia că nu mai vrea să fie prietenul tău).
- Extindeți proporția din tot ceea ce înconjoară (de exemplu, atunci când luați o notă proastă pe un test, deja începeți să credeți că nu veți reuși testul și va trebui să o faceți din nou).
- A face declarații care implică cuvinte precum "ar trebui", "au trebuit" sau "necesare" (de exemplu, "ar fi trebuit să mă gândesc mai bine înainte de a crede că mă iubește").
2
Provocați modele de gândire negativă. După ce au aflat despre denaturările cognitive și le-au identificat, următorul pas este să ataci logica acestor gânduri. A face acest lucru vă permite să deveniți un observator constant al ceea ce se întâmplă în capul tău. Dacă observați unul sau mai multe modele de gândire negativă, încercați următoarele strategii:
- Începeți prin a pune la îndoială acuratețea gândurilor. Să presupunem că vă gândiți la ceva de genul "nimeni nu mă place". Acum, acordați atenție acestui gând și vedeți dacă este adevărat. Dacă vă puteți aminti cel puțin o persoană care vă place, gândul nu este adevărat.
- Evaluați dovezile: Sunteți singuri tot timpul? Oamenii se străduiesc să fie cu voi din când în când? Își vorbește prietenii și membrii familiei despre cât de mult îți place compania ta?
- Practicați gândirea conștientă. Nu este bine să vă lăsați gândurile să vă domine. Când îți dai seama că gândești într-un mod negativ sau nerealist, respirați profund și fi conștient. Inhalați pozitivitatea și expirați negativitatea. Realizați distorsiunile cognitive și gândiți-vă la ele ca nave într-un port. Pentru a permite gândurilor pozitive să desenezi, trebuie să faci negativul.
3
Ia responsabilitate. O persoană plină de speranță, dar realistă, trebuie să ia măsurile necesare pentru a-și atinge obiectivele, în loc să aștepte ca lucrurile bune să se întâmple din nicăieri. Cercetările arată că persoanele care își asumă responsabilitatea pentru alegerile lor și cred că au controlul asupra vieții lor depășesc mai bine dificultățile.
- Asumarea responsabilității pentru tine nu înseamnă că ar trebui să încerci să controlezi fiecare aspect al vieții tale. Mai degrabă înseamnă să-ți asumi responsabilitatea pentru alegerile tale, acceptând că anumite lucruri pur și simplu nu pot fi controlate.
4
Fii sincer cu tine însuți. A fi realist înseamnă a fi conștient de propriile greșeli, prejudecăți și ipoteze interne. Privind la tine în mod cât mai clar posibil, te poți ajuta să hotărăști care dintre trăsăturile personalității tale îți ușurează viața și care trebuie să se schimbe.
- Întreabă-ți convingerile conștiente și inconștiente despre lume. Care dintre ele vă ajută în viața de zi cu zi? Ce împiedică? De exemplu, ați putea crede că nimeni nu poate fi credincios, deoarece ultimul său partener la trădat. Cum influențează aceasta viața ta? Poate o astfel de gândire să contribuie pozitiv la viitoarele tale relații? Cu siguranță nu.
- Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a face o judecată pozitivă despre personalitatea dvs., cereți unui prieten de încredere să vă ofere perspectiva asupra calităților și a defectelor.
5
Înțelegeți provocările cu care trebuie să vă confruntați. Pentru a avea o viziune mai realistă asupra vieții, trebuie să înțelegeți în mod clar ce este pozitiv și negativ în privința acesteia. Când evaluați situația actuală, nu vă închideți ochii la ceea ce este bun sau rău în viața voastră. Este important să țineți cont de lucrurile negative, astfel încât să le puteți schimba sau eluda.
6
Plan. Efectuarea de planuri concrete, viabile este cea mai sigură cale de a vă transforma obiectivele în realitate. Planurile nu trebuie să fie complicate pentru a fi eficiente. Cu toate acestea, fiecare plan bun trebuie să conțină "când" și "unde". Planificarea în care doriți să mergeți și când doriți să faceți acest lucru vă va face mult mai multe șanse să vă străduiți să atingeți obiectivele.
- De exemplu, în loc să vă spunem că veți studia în această seară, spuneți că veți studia în bibliotecă la ora 7:00.
- O mare strategie de formare a obiceiurilor este metoda de cauzalitate. Pur și simplu, determină faptul că, dacă se întâmplă un lucru, altul trebuie să vină ca o consecință. Să presupunem că X este o oră, un loc sau o situație. Atunci ar fi o acțiune pe care o vei lua cu privire la X. De exemplu, ori de câte ori ești ora 7 dimineața zilei de luni (x), știi că ar trebui să-ți petrec două ore studiind în bibliotecă (y). Cercetările arată că această metodă mărește șansa de succes de două sau de trei ori.
7
Pregătește-te pentru obstacole. Succesul sau eșecul depinde foarte mult de modul în care tratezi neajunsurile. Oamenii care presupun că vor găsi obstacole și planifică o modalitate de a le depăși tind să aibă mai mult succes decât cei care cred că succesul le va ajunge cu ușurință.
- Gândirea lucrurilor merge în neregulă în cele din urmă nu este pesimism, este realism. Lucrurile merg prost mereu, adesea din motive care nu țin de controlul nostru. Pesimistul consideră că obstacolele sunt insurmontabile, în timp ce optimistul lucrează la modalități de a le ocoli.