1
Adresați-vă medicului. Bulimia poate fi periculoasă sau chiar fatală dacă este lăsată netratată. Un medic poate face o evaluare fizică, poate solicita o reabilitare nutrițională și vă va îndruma către un psiholog care să abordeze aspectele emoționale ale afecțiunii.
- Dacă nu puteți urina, aveți palpitații cardiace, vomitați sânge sau aveți scaune negre, consultați un medic sau mergeți imediat la camera de urgență.
2
Faceți o baterie de teste de diagnosticare. Bulimia poate deteriora organismul în multe moduri diferite. Prin teste, medicul poate determina dacă afecțiunea a cauzat dezechilibre chimice în organism sau a afectat inima, oasele, plămânii sau gura. După evaluarea completă, este posibil să determinați cel mai bun tratament pentru dvs.
3
Notați-vă modelele alimentare pentru a le spune medicului. Aceste înregistrări ajută la diagnosticarea și recuperarea mai precisă a bulimiei. Scrierea tot ce mănânci, precum și dispoziția și gândurile dvs. în acest moment vă vor ajuta să deveniți conștienți de situație.
- Există mai multe modalități de a păstra o înregistrare de produse alimentare - puteți scrie tot ce mananci într-un notebook, să completați foi pregătite de un nutriționist sau chiar să utilizați o aplicație mobilă.
4
Căutați un psiholog pentru tratamentul cu bulimie. Un profesionist în domeniul sănătății mintale vă poate ajuta să "rupeți" modelele de gândire negativă care creează și întăresc obiceiurile alimentare neregulate. În general, aceste credințe disfuncționale sunt în stare de inconștiență sau adânc înrădăcinate, care au nevoie de ajutorul unui psiholog pentru a adopta modele de gândire mai sănătoase și să găsească modalități de a face față emoțiilor fără a utiliza poftele alimentare.
- Psihoterapia poate fi o modalitate eficientă de a trata trauma nerezolvată, cu stima de sine scăzută și imaginea distorsionată a corpului, care sunt adesea cauza bulimiei și a altor tulburări de alimentație.
5
Găsește unul rețea de sprijin. Există numeroase surse de informații pe internet care vă pot ajuta să găsiți grupuri de sprijin în orașul în care locuiți.